Relatiile profesionale sau de afaceri
Manage up
de Oana Datki
Daca ne gandim ca cea mai mare parte a timpului o petrecem la birou, inconjurati de colegi, conducand o echipa si raportand unor sefi, putem discuta la nesfarsit despre nenumarate aspecte, metode, tactici care sa ne faca viata mai usoara din punct de vedere al relationarii cu cei din jur si evident din punct de vedere al construirii unei cariere dorite.
Stateam de vorba zilele trecute cu o buna prietena, director de IT in cea mai mare banca din Canada, si imi povestea ca la ultima evaluare de performanta i s-a spus ca are rezultate excelente, ca isi conduce echipa foarte bine si este un bun manager, are relatii foarte bune cu ceilalti manageri din board, dar ca trebuie sa mai invete cum sa "manage up". Trebuie sa recunosc ca m-a pus un pic pe ganduri pentru ca, intr-adevar, este destul de dificil sa faci acest lucru permanent, dar de fapt este singurul mod in care poti sa ai o imagine buna in companie si sa fii sustinut pentru avansare sau recunoasterea rezultatelor.
Conceptul in sine evident ca nu este complicat – "manage up" inseamna sa faci totul pentru a usura munca sefului direct si sa te asiguri ca poate sa arate la randul lui rezultate. "Sa faci tot ce poti pentru a usura munca sefului tau, nu numai ca il va sprijini sa-si faca treaba, dar te va face pe tine sa fii considerata o valoare pentru el/ea si pentru organizatie" spune Rosanne Badowski, co-autoare a cartii "Managing Up: Cum sa intaresti o relatie eficienta cu cei carora le raportezi", ea fiind asistenta executiva a lui Jack Welch timp de mai mult de 14 ani. "Vrei sa fii descrisa ca fiind indispensabila", mai spune ea.
Am auzit comentarii despre aceasta idee, cum ca ar insemna doar sa "te pui bine" cu sefii, si chiar expresii mai transante, cand de fapt tot ce inseamna este sa umanizezi relatiile de la serviciu. Pana la urma, inseamna sa iti pese de seful sau sefa ta, iar rezultatul va fi ca si lor le va pasa de tine.
Cred cu tarie ca este cea mai buna «tactica» pentru a obtine proiecte mai interesante, mai multe responsabilitati si chiar ore de lucru mai "umane" – pentru ca seful/sefa este cel/cea care iti poate inlesni toate acestea.
Primul pas este sa iti cunosti seful/sefa si sa intelegi stilul lui/ei. Am auzit de multe ori de la candidatii care povesteau despre ultimul loc de munca ca "vorbeau alta limba" decat cea a sefului direct. Atunci ideea este sa inveti stilul, sa stii ce conteaza pentru el. Daca este o persoana analitica, evident ca va trebui sa prezinti orice idee cu date concrete, cu cifre care sa o sustina. Iarasi este bine sa intelegi care cifre conteaza cel mai mult, pentru ca toti avem indicatori preferati. Seful meu de exemplu este genul "clientul pe primul loc", si atunci toate rezultatele au impact maxim daca sunt cuantificate ca beneficii pentru clienti. Vorbim permanent despre metodele prin care sa afli si sa folosesti aceasta tactica in relatia cu clientii, in toate cursurile de vanzari pe care le tinem, dar aceleasi metode pot fi folosite si in relatiile interne cu maxim succes.
Daca vei acorda prioritate lucrurilor care conteaza cel mai mult pentru sefii tai, si vei refuza sa faci altceva, atunci vor sti ca esti focusata pe nevoile lor. De obicei ei nu vor sti tot ce lucrezi tu, si atunci cand iti cer sa faci ceva iar tu nu ai timp, cel mai bine ar fi sa intrebi care sunt prioritatile lor. Este cel mai corect si eficient, de asemenea, sa spui deschis ca vrei sa termini ce este mai important si ca asta va insemna probabil sa refuzi alte proiecte.
Un alt pas ar fi sa vorbesti la fel ca sefii tai. Metoda cea mai sigura de a transmite informatia intr-un mod in care sa o retina este sa folosesti metoda care le place. Daca seful/sefa ta trimite mailuri zilnice, atunci trimite si tu; daca ii place sa dea multe detalii, atunci pune si tu explicatii – cea mai buna tehnica este sa urmaresti cum comunica cu tine, probabil ca o face asa cum ii place cel mai mult.
Cu riscul de a repeta concepte deja batatorite, indiferent cat de bine iti faci treaba, daca nu "te lauzi" exista riscul ca meritele tale sa nu fie recunoscute sau vazute de sefi. Citesc cu mare placere cartile si blogul lui Alan Collins, care m-a cucerit povestind cu exemple practice, aplicabile pentru cei care lucreaza in resurse umane de exemplu, cum singurul mod in care ti se vor recunoaste meritele este daca le "marketezi", altfel risti sa nu fie vazute de cei care conteaza. Evident ca trebuie gasit mecanismul corect de a te "lauda singur", dar este foarte important sa faci in asa fel incat seful sa vada de fiecare data cand realizezi ceva de care ii pasa.
O alta tactica care nu are cum sa dea gres este sa ramai curios. Daca iti vei face timp sa asculti si sa citesti lucruri noi, vei putea sa pui intrebari bune. In mod sigur vei deveni sau vei ramane permanent o persoana interesanta, cu care oamenii vor sa vorbeasca, si vei genera idei noi din partea tuturor.
Pana la urma, nu este de fapt nimic diferit de facut, doar sa iti pese, sa fii atenta, sa te oferi sa faci lucruri cand este nevoie, sa iti ajuti seful sa fie bine informat... lucruri pe care oricum le stim si le facem pentru oamenii de care ne pasa. Si in plus, sa mentii o atitudine pozitiva indiferent de ce se intampla, pentru ca de fapt nimanui nu ii place sa fie in preajma unor oameni posomorati sau negativisti. Ar mai fi de vorbit despre atat de multe despre construirea relatiilor, despre construirea increderii, despre importanta de a ramane in afara "politicii" care exista in orice organizatie, despre arta de a invata sa vinzi si sa negociezi, si evident despre a fi un bun executant atunci cand este nevoie.
